Cadrilater
Din această hartă se observă foarte ușor poziția geografică privilegiată a Balcicului și a Cavarnei, adăpostite de vânturile de nord-est, orientate către sud și prezentând caracteristici climatologice mediteraneene.
În România Mare stațiunile își fac apariția și pe litoralul Mării Negre, lung acum de peste 400 de kilometri de la limanul Nistrului până la Coasta de Argint. Bugaz, Budachi, Șabolat și Burnas în Basarabia, Mamaia, Carmen Sylva, Techirghiol, Caliacra și Balcic mai în sud sunt martorele democratizării turismului pentru care statul român și diferitele instituții și organizații (cum ar fi Prietenii Mării, societate de camping înființată în 1930) fac mari eforturi de cazare și agrement.
Acum se construiesc marile hoteluri Rex de la Mamaia, Bellona de la Eforie, Continental de la Constanța, cazinouri și tot felul de instalații care fac deliciul unei clientele cosmopolite. Dar cei mai asidui vizitatori ai litoralului sunt pictorii și artiștii care transformă Mangalia și Balcicul în adevărate colonii de creație de tipul celei de la Barbizon. În ajunul celui de-al Doilea Război Mondial, turismul era pe cale de a se transforma într-o importantă industrie a României. După război turismul își va relua dezvoltarea, dar în cu totul alți parametri.
sursa foto: „Marea noastră” – articol scris de GR. ANTIPA -Membru al Academiei Române apărut în „Boabe de grâu” – revistă de cultură, An 3, nr. 01-02, ianuarie-februarie 1932
sursa text: „România Interbelică” – Matei Cazacu
