Carti postale de la Balcic, Coasta de Argint

0
127

Cadrilater:

Perioada de glorie a cărților poștale în România era la apogeu în 1913 la momentul alipirii Cadrilaterului, astfel că subiectul celui de-al doilea Razboi Balcanic mai întăi și al noului teritoriu dobândit – imagini din „Rom(ă)nia Nouă”, mai apoi – au fost intens expuse cartofilic.
Avem și noi câteva cărți poștale colorate din Cadrilater pe care le vom urca din când în când într-un album dedicat. Acest album! 🙂

Istoria cărții poștale în România începe cu „Legea asupra cărților de poștă”, aprobată prin Decretul nr. 789 din 31 martie 1873 (același an în care s-au emis primele cărți poștale în SUA, Franța, Germania, Spania și Serbia). În primele cinci luni s-au vândut 41.500 de exemplare. Prima carte poștală ilustrată la noi a fost de producție manufacturieră (necirculată), fiind concepută și realizată „manu propria” de poetul Al. Macedonski, în anul 1888. Câțiva ani mai târziu, la 29 august 1894, a fost emisă prima carte poștală românească, oficială, producție de serie. Ea fost pusă în vânzare odată cu inaugurarea, la București, a Expoziției Cooperatorilor Români, prilej cu care a avut loc și prima expoziție filatelică oficială. A fost tipărită pe trei variante de carton (roșu, galben și albastru), în ediție limitată, și a avut un caracter ocazional, după cum reiese din textul însoțitor: „București 1894. Amintire de la Expoziția Cooperatorilor“. De altfel, imaginea reprezenta chiar pavilionul expoziției din Cișmigiu.[2][3]

În anul 1895, librăria lui Carol Muller din București pune în vânzare cărți poștale ilustrate „Souvenir de Bucarest” și „Souvenir de Sinaia”, cu 2 lei bucata, considerate de specialiștii români ca fiind primul set de cărți poștale ilustrate litografiate din București. De remarcat că prețul era destul de piperat (2 lei/ aur însemna cam 26 de dolari), în comparație cu cel al unei cărți poștale neilustrate, aceasta costând 10 bani cu tot cu timbru poștal. Cărțile poștale ilustrate erau, așadar, un fel de produse „de fițe”.

Prețurile la care se comercializează cărțile poștale de colecție variază, în principiu, în funcție de anul editării și numărul de exemplare puse în circulație la vremea respectivă. Astfel, întâlnim cărți poștale din anii ’50-’60 scoase la vânzare cu 1-2 lei, editări interbelice cu prețuri variind între 10 și 100 de lei, dar și unele, fie din aceeași perioadă, fie chiar mai vechi, al căror preț pare nefiresc de mare sau de mic.

O vedere din Moreni, de pildă, datată 1922, costă 120 de lei, iar o carte poștală cu o imagine din războiul româno-bulgar (trecerea Dunării la Zimnicea, de către trupele române) – doar 45 de lei. Printre cele mai frecvente imagini de cartofilie se numără cele care reprezintă insula Ada-Kaleh. Ea a fost imortalizată de nenumărate ori, începând din secolul al XIX-lea până în anul 1970, când a fost înghițită de apele barajului de la Porțile de Fier. Există vederi cu dispăruta insulă din 1899 (120 lei), din 1918 (50 lei), din 1924 (50 lei), din 1927 (40 lei), din 1950 (40 lei) etc.

Despre cărțile poștale colorate și tehnicile de printare am mai amintit, dar suntem datori să o facem din nou, recomandând informații pentru pasionați aici:

http://www.metropostcard.com/tech0.html

 

Cadrilater

 

Lasă un răspuns